29 martie 2010

BURATINO !

Fiul lui Pinocchio ! Amintiri ale copilariei noastre !
In scoala primara aveam un coleg pe care il botezasem in sinea mea Buratino ! Era slabut dar inaltut, avea bujori in obraji, avea un ciuf bretonat si blond cenusiu , dar ceea ce il definea pentru mine ca Buratino erau ochii mari albastri, un pic speriati, parca era mereu haituit ( de fapt si era, de "smecherii" clasei ... ) si nasul carn ! Da, avea un nas carn care pe loc te facea sa te gandesti la simpaticul personaj. Numele lui real zau ca nu mi-l mai aduc aminte , desi as putea face un efort de memorie si sa-l gasesc, dar ... what's the point ???
Ei si pe langa toatea astea, bietul meu coleg mai avea si creierul lui Buratino din poveste ( ce rea sunt ). Invatatoarea mereu distribuia pe cate cineva sa faca lectiile cu el , la el acasa ! Degeaba, mereu degeaba, creierul era mic, mic... dar macar stia de frica parintilor si se straduia cat sa treaca clasa. Deh, asa era pe-atunci, nu trebuiau sa existe corigenti, promovabilitatea era de 100% - de fapt, daca tot mi-am amintit de asta, mi-am amintit si ca aveam in clasa o colega cu retard mintal cu acte , care ar fi trebuit sa fie la o scoala ajutatoare, care scoala cica ar fi trebuit sa ii ofere ajutor specializat( dar de unde asa ceva ? nici acum n-avem din astea ...), dar pentru ca taticul era sofer pe TIR in afara si doamna directoare primea sapunuri FA si REXONA si parfumuri si ciocolata adevarata etc ...., "fetita" era cu noi, " sa termine si ea 4 clase, sa o poata angaja cusatoareasa la fabrica, la mamica ".... Am scris "fetita" pentru ca de fapt era de clasa a 4-a ( si dezvoltata fizic cu foooarte multe caractere masculinizate ), dar nu a primit-o la scoala decat abia in generatia noastra de-a 1-a ... eram o clasa de copii de "workers" nu de intelectuali fini cu pile... ca erau si din astea...cu o invatatoare fara pile; si un pic comunista, in sensul ca nu primea spagi si era divortata si corecta... atat cat putea ...
Dar sa revenim la Buratino . Care saracul era atat de rusinos si de timid si de prostut, incat era de bascalia tuturor baietilor ( clasica gluma cu datul pantalonilor in jos in fata clasei, o mai stie cineva ???? ah, ce barbari ! ) Si bineinteles ca incepeau rauri de lacrimi sa i se innoade sub barbie ...
Ei bine, azi l-am vazut pe fostul meu coleg ! Un Buratino cu burta, cu falci, dar bine imbracat ( cu un sacou grej... stil tweed si bucati de piele la umeri ...) a coborat dintr-o Alfa Romeo, cam veche, dar totusi ... o Alfa si vorbind dezinvolt la un telefon ce parea scump ! Sunt absolut sigura ca era el, unele fizionomii isi pastreaza trasaturile de baza oricat ar incerca timpul sa le sculpteze, degeaba ! Si m-a frapat dezinvoltura pe care o degaja acum. Nu stiu daca ce avea chiar valora ceva(masina, hainele, telefonul ), nici nu conteaza: importanta este doar aparenta pe care o trezeste la prima impresie.
Si ma gandeam ? Ce vei fi fiind tu acum , Buratino ? Un om de afaceri ? Un ...avocat ( nu m-as mira, cu facultatile astea de la coltul blocului , mai stiu sigur vreo 2 cazuri la fel !) ? Un roman plecat in Italia si reintors cu biznis ? Bag mana in foc ca nu stie nici acum cum se scrie asta ....Ce ai reusit tu sa faci in viata , drag coleg ? Cum ai reusit ?
Nu sunt adepta teoriilor conform carora numai notele mari si invatatul pana noaptea tarziu , eventual si pe de rost daca se poate , va rog , iti garanteaza reusita in viata ( ba uneori din contra ! ), dar cred ca materia cenusie este un element esential in reusita ! Si lipsa ei se vede la un moment dat, chiar daca printre criteriile de departajare nu sunt notele din scoala ... Iar cultura , sau macar o urma a ei uneori poate face diferenta intre indivizi ...

Asculta mai multe audio Haioase

26 martie 2010

BREATHLESS....SO SWEET ....

Doar o secunda : cand ati ramas ultima data fara suflare ? In sens minunat si pozitiv si extatic ! Cand s-a intamplat ceva atat de frumos incat ati uitat sa respirati 1 secunda ? Daca raspunsul este : in ultimele 3 luni, sunteti niste fericiti ! Daca raspunsul este : nu stiu, atunci trebuie sa schimbati ceva in viata voastra.
Prima care ar trebui sa inceapa as fi eu ...De unde sa incep ????

22 martie 2010

A bedtime story ...

E clar, tuturor ne plac povestile . Dar cui ii plac povestile in care este personaj principal ? Cred ca le preferam totusi pe cele care ii privesc pe altii: sunt savuroase, sunt amuzante, sunt interesante , sunt captivante ...etc. Exceptie cele in care povestea e cu final fericit -in cazul nostru ma refeream :) ........
Citim mai usor pe cineva care ne expune povesti: de viata, de vedete, ale vedetelor, sau pur si simplu haioase ...Dar daca ar fi sa ne intrebam, acum, ce poveste de spus la culcare ne-ar mai place ? Si ne-ar mai place ? Sau ce mai fac oamenii inainte de culcare( adorm cu televizorul, citesc, se urca pur si simplu in pat si adorm, amor si-apoi adorm, asculta muzica, fumeaza o tigara, samd care nu-mi mai vin in minte ...) ?
Ooo, am o gramada de intrebari pe subiectul asta :
Daca ar fi sa spunem o poveste pe de rost, am sti ? Stim sa inventam, sau ne-am scranti memoria sa spunem din povestile clasice ale copilariei noastre ?
Daca ar fi sa transformam o luna din viata noastra intr-o poveste, am sti ?
Stim sa facem din viata noastra doar o poveste, sau ne iese totusi un roman in 2,3,4 ,5 volume....
Mie mi-e clar : ador povestile de dragoste ... precum "Dragoste in vremea holerei" .........
O ultima intrebare pe azi : How long would you wait for love?

16 martie 2010

ANI DE LICEU....

Este uimitor cum trecutul poate sa aiba atata putere asupra noastra ! Cate emotii ascunse renasc regasindu-ne in el !
Oricat ne-ar schimba viata si oricat de puternici (sau nu) am deveni, in preajma fostilor colegi si prieteni din liceu redevenim cei care am fost...fie cei timizi, fie cei cool, poate cei studiosi si cuminti, sau poate cei "bad" , ori populari ....
Am cautat zilele astea date despre fostii colegi ( traiasca facebook-ul, pe bune ! ) pentru ca ne dorim o intrunire in vara asta. Sincer, m-am induiosat vazandu-i pe multi dintre ei, i-am admirat pe cei care sunt departe ( in ambele sensuri ) si intr-un fel m-am simtit coplesita in sens pozitiv de ceea ce am aflat. Dar parca m-am simtit iar in umbra unora ( n-am fost niciodata o "populara", e clar, insa am avut noroc sa fiu prietena unora ... deci cum ar veni ... confidenta, care sta la rand pentru atentie :)...nu ca mi-as fi dorit ...) . In fine ! Si mi-am dat seama ca oricate realizari as avea , oricat de bine si de mult vorbesc, oricata lume se bazeaza acum pe mine si ma considera ei in centrul atentiei lor, primul gand de a fi in preajma fostilor colegi ma readuce la stadiul de clasica timida , vesnica ochelarista , satelit al marilor "planete", de care unii poate nici nu-si mai amintesc cum ma numesc ( lasa ca nici eu nu mi-i mai amintesc pe toti :).....).
Si simpla constientizare a starii ma face sa zambesc. Deja e mai bine !
Dedic cantecul asta dragilor mei fosti colegi de liceu !|Cu versurile la vedere !

12 martie 2010

Cine iubeste si lasa ....

"Dumnezau sa-i dea pedeapsa ..."
Nici blestemele nu mai sunt ce-au fost...Cred ca nici nu mai sunt, de fapt ...
Nici identitatea noastra nu mai e ce-a fost ...
Cuvintele isi mai au rostul acum ?
Doar ascultati :

8 martie 2010

8 Martie...

La Multi Ani, dragi femei !
In mijlocul parerilor care spun ba ca ne-am saturat de zile in care sa ni se spuna la comanda "la multi ani " si "te iubesc", ba ca e doar ziua mamelor , ba ca e o sarbatoare comunista ( de fapt, socialista ...), cred ca ar trebui sa ne bucuram de orice floare si de orice urare, fie ea din suflet sau de complezenta : in noianul de vorbe, s-ar putea sa gasim si ganduri sincere; si in goana timpului, e bine ca se opresc unii doar si 1 secunda la gandul nostru ...
Azi am inceput ziua frumos.
Pacat ca am sfarsit-o prost ! De fapt, prost e mult spus: doar... trista. Am coborat din ceata care ma invaluie si am dat nas cu realitatea pe care n-am s-o mai pot ocoli prea mult.
Faptul ca nu vrem sa ne mai gandim la ceva ce nu ne face bine, nu inseamna ca acele lucruri dispar... of, mare filosofie, parca nu stiam !
Acum am o stare din asta :

Asculta mai multe audio Muzica
Mi-a placut cantecul asta din totdeauna, dar parca doar acum ii aud prima data si versurile ...