30 aprilie 2012

CUVINTE RARE ȘI PREȚIOASE

Să inaugurăm azi categoria unor cuvinte folosite din ce în ce mai puțin, devenind astfel prin nedescoperire cuvinte rare și cu-atât mai prețioase.

Azi : devotamentul
Conform DEX, DEVOTAMÉNT s. n. Atașament sincer față de o persoană sau față de o cauză și hotărârea de a o servi în orice împrejurare și fără rezerve; abnegație. – Din fr. dévouement (după devota). 

De aici, derivația devotat :  adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios.

Dacă întrebi un copil acum ce înseamnă pentru el cuvântul ”devotat”, o să-ți răspundă după o scurtă perioadă de gândire ”e un câine”. 
Întrebați un adult cu ce asociază el devotamentul și o să răspundă la fel !
Nu cred că aceste cuvinte au fost inventate pentru a descrie fidelitatea iubitelor patrupede, au apărut tot în cadrul relatiilor interumane, cu toate astea azi parcă și-au cam pierdut sensul ...uman.

Rar mi-a fost dat să mai văd devotament pur și fără nici un interes, altul decât cel al părinților către copiii lor, sau invers ...Mă tem că generațiile următoare nu vor mai ști să îl descrie, ca sentiment între oameni, pentru că nu le-a fost inoculat de mici, ca un vaccin subliminal la egoism, nepăsare, neiubire.


Într-o zi oarecare vizitam o mânăstire. Înaintea mea era un cuplu, nu chiar atât de în vârstă, dar ea părea foarte, foarte bolnavă. Cu atâta grijă și tandrețe o ținea el de braț și o purta de la o icoană la alta, încât m-am retras și am așteptat în liniște să iasă din biserică, mi se părea că impietez rugăciunile lor cu graba mea... deși nu mă grăbeam, dar așa păream în comparație cu ei...Recunosc că foarte rar am văzut bărbați care să aibă grijă de soțiile lor bolnave. 

Stereotipiile de azi ne fac să credem că se întâmplă mai mult invers ... Femeia este în fond cea mai puternică și are grijă de bărbat. Dar nu e așa. Slăbiciunea și puterea sunt ceva relativ, subiectiv și o taină pentru cei din jur.   

Există iubire fără devotament ? Și dacă da, ar rezista ea fără acesta ?









27 aprilie 2012

THE PIANO GUYS

O melodie care mă obsedează de vreo 2 luni.
Mă revigorează, mă transpune, mă face să visez.
Imi plac foarte mult cei de la Piano Guys, pentru pozitivismul ce îl transmit, pentru bucuria de a cânta, pentru ”joaca” lor spre bucuria noastră :).

12 aprilie 2012

COPIII NE ÎNVAȚĂ

O profesoară comenta o fotografie de familie împreună cu copiii de clasa întâi. Unul dintre băieţii din fotografie avea părul si pielea de o altă culoare decât ceilalţi membri ai familiei.
Unul dintre elevi sugeră că acest băieţel fusese adoptat. O elevă mititică, Jenny, interveni prompt: “Ştiu absolut totul despre adopţii pentru că şi eu am fost adoptată”.
“Ce înseamnă să fii adoptat?”, întrebă pe ton nesigur un alt elev.
“Înseamnă”, răspunse Jenny, “Că în loc să creşti în burtica mamei creşti în sufletul ei.”


Atât de mult mi-a plăcut povestioara asta ! 
Copiii ...întotdeauna simt fără să ”știe” și știu fără să ”vadă”. Mi-e clar că au o cunoaștere a lumii extrasenzorială, lor informațiile le vin pe alte canale, nealterate și nepervertite de tot ceea ce ține de social.Mai cred că oricât ni s-ar părea de grea o problemă, dacă-i întrebi, ei ”văd” soluția : simplă și la îndemână.Spre deosebire de adulți, care complică mereu lucrurile :).