Am invatat ca oamenii nu fac doar ce vreau eu, cand vreau eu. Chiar daca ii invat, cred eu, "de bine".
Am invatat ca si eu ( sau mai ales eu ? ) fac greseli si nici o invatatura in viata nu-mi poate garanta ca nu o sa mai fac. Depinde cat de multe (simt eu ca ) sunt, pe cine afecteaza , cum pot sa le indrept si (mai ales) cum pot sa mi le accept ! Sa ma accept!
Am invatat ca oricat as incerca sa feresc necazuri si dureri de parintii mei, ei vor avea portia lor de necazuri si suferinte pusa deoparte. Si nu le-o pot lua, oricat as dori de mult.
Am invatat ca uneori a-ti dezveli defectele in fata celor apropiati nu-ti garanteaza increderea lor neconditionata, cu tot efortul tau de sinceritate nevinovata. Dupa cum nici marturisirea nu aduce iertarea oamenilor intotdeauna. Parerile de rau in schimb ar putea, daca ai mai avea timp sau cui ... Lui Dumnezeu, da , cu siguranta...
Am invatat ca munca fizica extrema alunga pe niste planuri tare indepartate orice suferinta emotionala.
Am invatat ca nu trebuie sa fii perfect (in acceptiunea majoritatii) ca sa ai succes . Si nici cu un IQ de geniu. In schimb, trebuie sa fii perseverent cel putin.
Va urma ....