19 octombrie 2010

UN CHIUL MIC, DE TOAMNA

De doua zile chiulesc. Clar, fara dubiu si fara remuscari . Si mai ales fara un scop precis, in afara de a ma huzuri doar cu  mine insami fara sa fac nimic. Pur si simplu duminica mi-am spus "maine nu merg la serviciu. Poate nici marti ..." Se pare ca am nevoie de zile eu-eu . Printre cei apropiati, ma strecor sa ma cuibaresc langa mine , de toamna.
Serviciul poate sa mai  astepte pana ma intorc ...adica nu pot decat sa sper ca nu se va prabusi :) . Bine, am si norocul ca pot sa fac asta (inca ). Pentru o workaholica asa ca mine, careia i se pare ca nimic nu merge, ba chiar totul se darama fara ea, e o mare chestie dom'le :) ....
Prima senzatie a fost de neliniste , ieri pe la ora 9,00 ... Inca eram in pat ! Am dat "Ignore" si mi-a trecut in circa jumate de ora. 
Mi-as fi dorit sa stau toata ziua si sa nu fac nimic, nimic, doar sa citesc, vad filme, dorm. Punct si de la capat. Nu mai stiu unde si cand s-a rupt traseul acesta de vis. Poate dupa ce am : spalat rufe, uscat rufe,sortat si pus la loc rufe spalate, vazut o scama si inca una ( de unde or fi aparut ? )... si de aici  un intreg du-te-vino prin casa aranjand si iar mutand si da-te un pas inapoi si vezi daca nu e ma bine cum era inainte ... Nu mi-as fi banuit asa un comportament compulsiv si maniaco-igienist :) - Prin urmare, am plecat si ieri si azi prin oras, prin ploaie, am mers pe jos chiar daca m-a plouat ( sic ! cineva stie de ce :) ! ), am gatit, am dormit si-atat - N-am bifat : TV , citit . Asta inseamna ca mai am nevoie de niste zile din astea :) , cat de curand !
N-am avut revelatii despre mine , n-am gasit raspunsuri la intrebari existentialiste marcante si in general n-am descoperit mare lucru ( ce surpriza !!!) . 
Ceva tot am descoperit insa : ca e un noroc sa poti avea zile din astea ( fara sefi, angajati, copii, sot,parinti, neamuri, prieteni-doar daca vrei ); ca e minunat si chiar necesar sa ne oprim putin si sa ne detasam de ceea ce ne bantuie zilnic : job, tasks, dead-line,  scoala, copii, etc.,etc. Astfel (ne) regasim in privirea de ansamblu lucruri care le-am uitat sau nu le-am stiut. 
As fi vrut sa regasesc toamna aceea draga cu miros de frunze arse , dar si miros de crizanteme ude, cu lumini de aur si rubin  in crengi si neguri peste vai. Cred insa ca a cam disparut, ca si primavara si ne indreptam si noi spre 2 anotimpuri.

Pe unde mai esti ?


8 comentarii:

  1. Oachi... vreau si eu asa un chiul dar pentru asta trebuie sa fiu singura acasa ceea ce la mine nu se prea intampla..
    Frumoasa poza!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cristina, asa e, greu putem gasi asemenea momente si de asta am si zis ca e un noroc... Poate ai tai ar pleca intr-o excursie pe-aproape fara tine ? Zic si eu... cine stie ... Mi se pare ca si tu ai nevoie de o pauza sa te bucuri doar de liniste, nu ?
    Da, mi-e dor de toamna asa cum e in poza asta, am o sosea preferata printre munti care in fiecare toamna arata spectaculos si in fiecare an ne "salutam", dar anul asta e groaznic cu atata ploaie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Oachi, minunat ca ai avut vointa sa iei o pauza si sa te bucuri numai de compania ta, daca asta ti-ai dorit.
    Momentele mele de evadare sunt cind citesc. Intru in actiune, visez ce citesc, sper. Apoi, sufar cind termin cartea. Este ca o despartire. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Oachi, am aflat ca aveti niste zile superbe de toamna. Cred ca esti la plimbare pe unul din drumeagurile din fotografie.
    Te asteptam sa te intorci. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga Odille, e adevarat ca sambata m-am bucurat de soarele de toamna pe muntii nostri dragi, dar in rest ... am niste zile sa le zic mai grele, m-am si "gripat" putin, astept sa-mi treaca, dar va citesc cu drag ! Pana imi trece gripa, am "valatuci" in loc de creier :) !
    But I'll be back !!! Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
  6. Asta nu-i şosea românească. Ale mele sunt cu cratere şi deunăzi a ţâşnit şi magma.
    Visez şi eu la aşa o şosea de toamnă, cu marcaje galbene care duc spre împlinire.

    RăspundețiȘtergere
  7. Omuledelamunte, m-ai dat gata!!!! :). Asta e bună de folosit ca exemplu într-un workshop despre ”Cum gândesc bărbații”. Evident, este un workshop pentru creșterea înțelepciunii femeilor. Într-un așa schimb de impresii romantice, într-un așa dialog de dragul relațiilor şi a suportului emoţional reciproc, vine El și zice de-o...dungă galbenă. Doamne, râd de mă prăpădesc! Haideți să învățăm ceva din asta, fetelor. E o lecţie esenţială. Dacă și un El, despre care știm că are o sensibilitate și un romantism rar întâlnite în rândul bărbaților, are o intervenție exclusiv centrată pe realitatea perceptibilă și obiectivă, ce să mai așteptăm de la bărbații de rând. Omuledelamunte, râsul meu e eliberator, nicidecum persiflator. Mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  8. Oachi, mă bucur de zilele tale de linişte. Dacă funcţionează, repetă schema. Dacă merge pe culori de toamnă, cred că funcţionează în orice anotimp. Să ne dăm timp să privim în jurul nostru. Să ne oprim să privim în noi, doar cu ochii noştrii. E o lecţie de curaj. Şi tu ne-ai oferit-o!

    RăspundețiȘtergere