28 iulie 2010

TUNETE.PLUS FULGERE

Azi noapte a plouat intens, cu tunete si fulgere de se despicau cerurile si pamanturile . Mie ploile astea de vara, zgomotoase si intunecate, imi aduc aminte de vacantele la tara, din copilarie.Si au miros de superstitii de copii cu urechea plecata la snoava povestilor de groaza. Ce filme horror pe vremea aia ? Va zic eu, ca primul lucru care te invata bunica atunci cand tuna sau fulgera era ca  Sf.Ilie se plimba cu caleasca sa de foc prin cer  sa biciuiasca necuratii ! Ce explicatii stiintifice ? Parca toate fortele din casa se aliau sa ne sperie cu supranaturalul ca sa fim cuminti ... Ce educatie parentala moderna ??? Cine auzise de asa-ceva ?
Ei si se mai intampla prin vecini sa mai isi dea duhul cate cineva ... Nu stiu cum se facea ca parca de fiecare data , mai ales noaptea evident ... tuna si fulgera:) . Explicatia batranilor ? Desigur, ii parea rau celui trecut la cele vesnice ca a plecat !  Si cum cei mari se adunau toti sa dea o mana de ajutor familiei, sau sa-si aminteasca de cele bune despre cel plecat, noi , copiii prieteni si vecini  si tovarasi de jocuri si nebunii, ne adunam toti peste noapte si dormeam impreuna unde era casa mai mare. Si unde era mai mare, era si mai infricosatoare ... Bagati cu nasul in plapume, pe intuneric, ascultam povestile de groaza cu strigoi si suflete ratacite si ni se facea asa o fricaaa.... de nici la piii....nu mai mergea nimeni pana dimineata :) ! Iar cand haulea cate un tunet si se lumina odaia, sa facea asa o linisteee si instinctiv ne strangeam ca niste vrabii zgribulite pe gard unii in altii.... Ca sa ne treaca spaima, incepeam sa dam drumul la niste bancuri ...anemice si cu noduri...
Linistita, dimineata ne umplea cu un soare cald si incurajator si redeveneam neastamparatii galagiosi si viteji de pe ulita.
Nu stiu daca azi se mai intampla astfel de chestii.  Nu stiu daca se mai spun astfel de povesti.
Dar sunt sigura ca viata la tara nu mai e aceeasi ( pentru cei care au cunoscut-o). Eu ma simt recunoscatoare pentru ca am putut copilari la tara ( fericit, desi nu idilic, cum s-ar putea crede ...).


27 iulie 2010

VIZIONARII DE AZI

Profetul Catalin Stefanescu a anticipat Romania peste ....cat ? 1000 de ani ? Cum zic unii, Doamne-ajuta chiar si-atunci!
Iar cand orasul Barlad va ajunge asa, marile metropole ale lumii vor fi translocate pe ...Luna !

SIMON&GARFUNKEL

Habar n-aveam ca mai canta si-acum. Dar i-am vazut si auzit noaptea trecuta tarziu si azi m-au obsedat melodiile lor ...Ma bucur ca inca mai sunt.

"Buna ziua intuneric , vechiul meu prieten

Am venit sa vorbesc cu tine din nou,
Pentru ca o viziune incetisor
Si-a lasat '' semintele '' in timp ce dormeam
Si viziunea ce a fost plantata in creierul meu
Totusi , ramane
In sunetul tacerii
In vise agitate singur merg
Pe strazi pavate, inguste
Sub o aura de lumina
Intorcandu-mi gulerul , rece si umed
Cand ochii mei au fost orbiti (injunghiati )de lumina
Asta separand noaptea
Si atingand sunetul tacerii
Si in lumina dezgolita , am vazut
10 mii de oameni , poate mai multi
Oameni vorbind fara cuvinte
Oameni auzind fara sa asculte
Omeni scriind melodii pe care vocea nu le va imparti niciodata

Si nimeni nu a indraznit
Sa perturbe tacerea sunetului
''Nebunilor( prostilor)'' , am spus eu, Voi nu stiti
Tacerea ca un cancer creste
Ascultati-mi cuvintele pe care s-ar putea sa va invat
Luati-ma de brate si s-ar putea sa ajung la voi
Dar cuvintele mele curg silentios , precum picaturile de ploaie
Si ca un ecou
In fantana tacerii
Si oameni s-au aplecat si s-au rugat
La Zeul creat de lumina neonului
Si ca un semn de avertizare a strafulgerarii sale
Din cuvintele ce l-au format
Si semnele au spus , Cuvintele profetilor
Sunt scrise pe peretii de la metrou
Si holuri de locuinte
Si soptindu-ne in sunetul tacerïï"

25 iulie 2010

DO NOT FORGET

Prin prelungile mele "cautari"  am gasit scris ca e bine ca in viata sa ai ceva de facut, pe cineva de iubit si ceva la care sa speri ... Presupun ca pentru a fi plini de fericire e bine sa le avem pe toate 3 in aceleasi timp :) . Deci, de cate ori o sa ma mai simt trista, am sa imi aduc aminte de vorbele astea si o sa vad care latura e afectata, ca sa "lucrez" la ea  ...
Ma rog insa ca partea cu ceva de sperat sa ramana mereu intacta :) !
Restul le mai "fabricam" noi cumva .... Nu ? Daca se mai si "impaca" intre ele ..... o sa fie super !

Lovely song !

23 iulie 2010

MI-E DOR DE OPERA !

N-am putut rezista :) !

LA CUMPARATURI CU OPERA

Pe cand si-n Romania ?
Chiar cred ca muzica i-ar face pe unii mai buni. Chiar daca multi din cei care defileaza acum in supermarketurile noastre n-ar sti ce lucru minunat li se intampla...

CA VINEREA ....

Feedback la un interviu de angajare :
"Stimate domnule Director,


In 19 septembrie 2009 am participat la un interviu pentru postul de Director de dezvoltare in cadrul companiei dvs.
Conform spuselor doamnei de la Resurse Umane ce m-a intervievat, pe 25 septembrie ar fi trebuit sa primesc un raspuns, raspuns ce nu a sosit pina astazi dar este predictibil.
Duminica, facind o tetracapilarotomie – adica despicarea firului in patru, am ajuns la concluzia ca nu am fost decit un pion in economia unui interviu cu castigator aprioric cunoscut, interviul avind rolul de a justifica activitatea doamnei de la resurse umane si de a va oferi dvs un simulacru de testare a candidatilor.
Iata cum stau faptele.
Cu citeva zile inainte de 19 septembrie doamna de la Resurse Umane din firma dvs. m-a contactat telefonic
intrebindu-ma daca eu din xxxxxxxx sint dispus sa ma relochez in yyyyy si sa merg in deplasari dese in interesul serviciului. Am raspuns afirmativ si de comun acord am stabilit interviul pentru simbata 19 septembrie, urmind ca respectiva doamna sa imi comunice prin e-mail locul adresa la care va avea loc interviul deoarece in momentul discutie telefonice nu aveam posibilitatea sa o notez. Probabil ca raspunsurile mele au fost neasteptate si au emotionat-o pe distinsa doamna incit a uitat sa imi trimita e-mailul, desi am mai sunat de 2-3 ori cerind acest lucru.
In cele din urma, telefonic, am aflat adresa la care sa ma prezint pentru interviu.
Avind in vedere dezinteresul si lipsa de respect a doamnei respective ce reprezinta firma dvs, pentru un raspuns la interviul la care am venit de la xxxxxx presupun ca nu corespund postului. Principalul motiv pentru acest insucces al meu este, cred eu, faptul ca nu am stiu sa ma comport la un interviu inedit.
Doamna de la resurse umane, al carei nume nu il retin si nu avea o carte de vizita, mi-a testat rezistenta la
stress si capacitatea de concentrare aducind si pe fiul dansei, un baietel de altfel foarte reusit si simpatic,
in varsta de 3-4 ani, deoarece nu avea cu cine sa il lase. Recunosc ca este prima data cind mi se intimpla sa
fiu supus unui astfel de interviu, motiv pentru care va felicit pentru metoda aleasa de doamna si tolerata de
dvs. ca director.
Va mai felicit de asemeni si pentru permisivitatea pe care o acordati salariatilor dvs de a-si aduce membrii
familie la serviciu si implicare lor in jobul salariatului. Cred ca ar trebui sa faceti un minim efort si sa
brevetati metodele la OSIM, mai ales ca in materie de resurse umane, recruiterii inventeaza metode de testare nebanuite iar imaginea si awarnessul brandului dvs – ceea ce, teoretic, se reflecta si in vanzarile directe – ar atinge inaltimi abisale, daca ma pot exprima asa si iata ca pot.
Am mai participat la interviuri unde mai erau si alte persoane in incapere dar scopul acestei situatii era sa
verifice capacitatea mea de a ma focusa asupra subiectului discutat in prezenta factorilor perturbatori normali
intr-un birou. Ori la dvs nu am aplicat pentru postul de Director de dezvoltare - Divizia Gradinita.
Interviul s-a desfasurat aproximativ astfel:
- Imi puteti spune care au fost realizarile dvs ca director comer… Stefanita, te rog sa stai cuminte!
- Am crescut vanzarile cu …
- Stefanita, nu o mai musca pe mama!
- … 8% in in 5 luni ca urmare a politicii mele de…
- Stefanita, vrei sa desenezi? Uite ai creioanele aici!
- .. vanzari si a strategie …
- Mami, dar domnul de ce e aici?
Il felicit pe Stefanita pentru precocitate si intrebarea existentiala. Chiar, ce cautam eu acolo?
Va scriu pentru ca doresc sa va fac cunoscuta opinia mea despre modul total neprofesionist in care s-a
desfasurat interviul la firma dvs, incepind de la stabilirea intilnirii, desfasurarea acesteia si comunicarea
rezultatului. Si eu am fost in situatia angajatorului dar intervievatului i-am acordat in timpul interviului
atentia si respectul cuvenite unui om ce se prezinta la solicitarea mea, unui posibil coleg. Chiar daca nu
corespundea profesional il informam despre rezultat. Respectul aratat altuia este si respectul de sine,
face parte din cultura profesionala a fiecarui desi este in principal o problema de educatie.
Voi mai aplica la joburi disponibile in firma dvs (da, sint perseverent in atingerea scopului) si am
rugamintea ca la urmatorul interviu , daca voi mai fi chemat, sa imi permiteti sa imi aduc cainele,
deoarece nici eu nu am cu cine sa il las. Este un Beagle de 1 an si 5 luni, brownian (*) in atitudine
si nu as vrea sa il las singur de teama ca pune mana pe chibrit si da foc la casa sau se inhaiteaza
cu maidanezii din cartier, organizind orgii sexuale insotite de consum de alcool si/sau tras prafuri
pe nara . In plus as vrea sa vad capacitatea de concentrare a doamnei de la resurse umane cind va simti
cainele pe gamba dansei simulind copulatia canina (doggy style – pour les connaisseurs).
Cu retinut respect,
Cxxxx Lxxxx
07.xxxxxxx

PS: pentru doamna de la resurse umane: brownian vine la miscarea browniana si nu de la Sandra Brown."

20 iulie 2010

DUMINICA NOASTRA CEA DE TOATE VERILE

Dat fiind ca a venit in cele din urma vara ( poate prea multa, prin unele locuri si temperaturi ), ce fac compatriotii nostri care nu au plecat in concediu ? Ies la iarba verde , of course ....Asa se face ca soselele patriei falnic bordate de paduri sunt incercelate de masini, paturi, gratare fumegande si hoarde de romani pusi pe distractie. Unde vezi un strop de umbra, hop si un gratar ... Hop si o miuta...hop si-o muzicuta.... aici gusturile alterneaza de la o manea la o populara, in functie de varsta, bani si arealul cultural  ....Sa nu mai vorbim de zonele cu parauri, rauri, lacuri, aici nu ai unde sa arunci un ac si greeeu gasesti un loc sa parchezi si masina si familionul ....
De pe la ora 10,00 se iau cu asalt supermarketurile la sectorul gratar si bere ...asa se face ca parcarea geme si toate casele de marcat merg in plin, cu cozile aferente respectabile, evident.
Apoi, iesirile din oras spre zonele fierbinti de "iarba verde" sunt suprasolicitate. Nu te grabi, ca iti consumi  neuronii de pomana ....
Cam ce placere trebuie sa fie sa stai in coasta celui de-alaturi care isi fumega gratarul in acelasi ritm cu tine, zau ca n-am sa inteleg ... de ce trebuie sa te inghesui cu alti 100 pe aceeasi suta de metri ??? Dar cum padurile noastre au fost ba defrisate, ba retrocedate, sa zicem ca s-au restrans zonele in care poti campa fara probleme, desi taaare ma indoiesc.
Acum ca jarul isi face treaba si micii sfaraie cu spor, barbatii lipiti musai de sticla de bere trebuie sa faca vant cu un carton la mici , iar femeile trebuie sa se ocupe musai de asezatul farfuriilor de plastic pe patura si facutul salatei ...Pana se frige carnea, se "frig" de la soare dar mai ales alcool si vajnicii romani , asa incat sunt gata fezandati pana apuca sa muste din mic !
La sfarsitul zilei, prapad in urma tuturor !
Spre casa, cin' sa conduca ? Evident, nevestele ... multe din ele nu pun mana pe volan decat duminica ! Si asa se merge frumos bara la bara dupa o duminica de vis ...
Marturisesc ca filmul de mai jos n-am putut sa-l vad pana la final ...Mi s-a parut jenant si trist ....
No comment.

19 iulie 2010

DOI FRATI

Printre atatea tangouri de poveste, uite si unul atipic !



Dar parca fara gratia feminina n-are savoare ...

14 iulie 2010

UN GEAMAN VERITABIL.IN DEFECTE

Cam de pe cand am inceput noi fetele sa studiem oracolele din scoala si zodiile personale, dar si ale prietenelor cele mai bune si ale celor care ne placeau pe-ascuns , dar cu care speram la compatibilitati de zodie, m-am declarat categoric si raspicat ( in sinea mea ) impotriva  urmatoarelor defecte zodiacale :
1. Superficialitatea - eu ? niciodata ! Hai sa arat ca pot fi matura (inainte de termen ) si profunda in toate cele ( desi uitam in perfectionismul declarat al zilei de ieri si de azi ca nu le putem sti si cuprinde pe toate, deci ceva tot sa o sa scape nivelul mai jos ....).
2.Dualitatea - never ! eu sunt doar pentru unul (si unul pentru toti.sau toate ...never mind)  ! n-o sa spun niciodata altceva decat gandesc, simt, cred cu toata fiinta mea ( ei bine, uneori am mai uitat de regula asta, dar n-o sa spun si cand ...) ; eu sunt doar una, nu doua ( desi la cate fac uneori sunt si 3, 4 ....).
3.Neseriozitatea, nu te poti baza - cum nu ? numa' roaga-ma ceva si mai vedem noi ...zana cea buna imediat ne vine in ajutor :) ... ei bine, acum parca am mai obosit ...de vina sa fie criza ? sau crizele ?
4.Incepe mai multe lucruri si nu le duce pe toate la bun sfarsit - ei, cred ca asta m-a ambitionat cel mai tare pe vremuri ; intr-un fel, a fost bine : am invatat sa imi termin in cele din urma temele, lecturile, goblenurile si referatele, acum rapoartele si analizele... ce mai conteaza ca pe ultima suta de metri ??? insa mai nou, am 4 carti incepute si nu stiu cand si in ce ordine le voi termina :( ........unii zic ca e normal sa mergi cu mai multe carti in paralel ... poate ca e o anomalie trecatoare ...
5.Fidelitatea discutabila - sa mai zic ca si asta m-a ambitionat :) ?  mai bine tac si zic "no comment"...cu toate ca nimeni nu m-a intrebat :)
Cred ca ajunge cu defectele.

Intrebarea mea este : in ce masura dam atentie la aceste caracterizari de zodii ? Cata influenta au in modelarea noastra ? Iata ca eu am incercat mereu sa schimb horoscopul defectelor, sa fiu perfecta :) ....acum imi asum orice defect, dar evident in grade mai mici sau mai mari ; a pardon ! nu foarte mari :) !

Sau credem in zodii doar atunci cand ne avantajeaza ?


  

13 iulie 2010

PIENSA EN MI ....



Stii ca intr-o zi va fi o zi in care va incepe "un ano de amor " ...Dar pana atunci, gandeste-te . Cum la cine ? La mine, la tine, la cine vrei. Sau doar asculta.

10 iulie 2010

Augusto Cury.Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi

Genial . Si atat de simplu ....

Dr. Augusto Cury, psihiatru şi psihoterapeut, şi-a dedicat 17 ani din viaţă cercetării modului în care construieşte şi se dezvoltă inteligenţa. Analiza pe care o face societăţii contemporane ajunge la următoarea concluzie: singurătatea nu a fost niciodată atât de intensă: părinţii îşi ascund sentimentele de copii, copiii îşi ascund lacrimile de părinţi şi profesorii se refugiază în autoritarism. Cantitatea de informaţie şi cunoştinţe disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generaţii nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informaţii. În cartea sa, „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi“, tradusă şi în română, Dr. Augusto Cury atrage atenţia asupra necesităţii schimbării felului în care se face educaţia contemporană.

CE ESTE DE FĂCUT?

Dr. Augusto Cury ne spune că în ziua de azi nu ajunge să fim părinţi buni, ci trebuie să devenim părinţi inteligenţi. Pentru aceasta ne vorbeşte despre şapte deprinderi ale „părinţilor buni” şi cum trebuie transformate ele de către „părinţii inteligenţi”. Iată prima dintre ele:
Părinţii buni dau cadouri, părinţii inteligenţi dăruiesc propria lor fiinţă
Părinţii buni au grijă să satisfacă, în măsura posibilităţilor lor economice, dorinţele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversări, le cumpără pantofi, haine, produse electronice, organizează excursii.
Părinţii inteligenţi dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpăra cu toţi banii din lume: fiinţa lor, povestea vieţii lor, experienţele lor, lacrimile lor, timpul lor.
Părinţii care le fac în permanenţă daruri copiilor lor sunt păstraţi în amintire doar pentru un moment. Părinţii care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple şi povestiri din viaţa lor rămân de neuitat.
Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează personalitatea

Astăzi, părinţii buni cresc copii zbuciumaţi, înstrăinaţi, autoritari şi angoasaţi, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinţii care nu-şi învaţă copiii să aibă o viziune critică asupra publicităţii, a emisiunilor de televiziune şi a discriminării sociale îi transformă într-o pradă uşoară pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinţă umană, ci un consumator. Pregătiţi copilul pentru „ a fi”, căci lumea îl va pregăti pentru „ a avea”.

Ajutaţi-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor. Alimentaţi amfiteatrul gândurilor şi teritoriul emoţiilor cu curaj şi îndrăzneală. Nu le acceptaţi timiditatea şi nesiguranţa. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele.

Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copiii cum să gândească

Vechile corecţii şi binecunoscutele predici nu mai funcţionează. Când deschideţi gura să repetaţi acelaşi lucru, declanşaţi un resort din subconştient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce conţin critici mai vechi. 99% din criticile şi corecţiile părinţilor sunt inutile în influenţarea personalităţii tinerilor.

A-ţi surprinde copilul înseamnă a spune lucruri la care ei nu se aşteaptă. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se aşteaptă să ţipaţi şi să-l pedepsiţi. Dar puteţi începe prin a tăcea şi a vă relaxa, apoi puteţi spune:”Nu mă aşteptam să mă superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc şi te respect mult”. Apoi copilul trebuie lăsat să se gândească.

Părinţii buni spun: „ Greşeşti”; părinţii inteligenţi spun: „Ce părere ai despre comportamentul tău?” „Gândeşte înainte să reacţionezi”

Părinţii buni îşi pregătesc copiii pentru aplauze, părinţii inteligenţi îşi pregătesc copiii pentru eşecuri

Părinţii buni educă inteligenţa copiilor lor, părinţii inteligenţi le educă sensibilitatea. Stimulaţi-i pe copii să aibă obiective, să caute succesul în studiu, în muncă, în relaţiile sociale, dar nu vă opriţi aici. Ajutaţi-i să nu le fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulţi nu strălucesc în munca lor pentru că au renunţat în faţa primelor obstacole, pentru că nu au avut răbdare să suporte un „nu”, pentru că nu au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilinţa de a-şi recunoaşte greşeala.

Perseverenţa este la fel de importantă ca şi capacităţile intelectuale. Pentru părinţii inteligenţi, a avea succes nu înseamnă a avea o viaţă fără greşeli. De aceea sunt în stare să spună copiilor lor: „Am greşit”, „Scuză-mă”, „Am nevoie de tine”. Părinţii care nu-şi cer scuze nu-şi vor învăţa copiii cum să abordeze aroganţa.

Părinţii buni vorbesc, părinţii inteligenţi dialoghează ca nişte prieteni

A sta de vorbă înseamnă a vorbi despre lumea care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experienţe, a împărtăşi ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din părinţi n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile şi frustrările personale.

Nu trebuie să deveniţi o jucărie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevărata autoritate şi respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perlă ascunsă în inimă. Ea este scumpă, pentru că aurul şi argintul n-o pot cumpăra.

Părinţii buni dau informaţii, părinţii inteligenţi povestesc istorioare

Captaţi-vă copiii prin inteligenţa voastră, nu prin autoritate, bani sau putere. Ştiţi care este termometrul care indică dacă sunteţi agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii şi prietenii acestora. Dacă le face plăcere să fie în preajma voastră, aţi trecut testul.

Odată, una dintre fiicele mele a fost criticată pentru că era o persoană simplă. Se simţea tristă şi respănsă.După ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginaţia la treabă şi i-am spus următoarea pildă: unii preferă un soare frumos pictat într-un tablou, alţii preferă un soare real, chiar dacă este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adăugat, chiar dacă unii oameni nu cred în soarele tău, el străluceşte. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi şi oamenii te vor vedea. Să nu-ţi fie teamă că îţi pierzi lumina.

PĂRINŢII INTELIGENŢI ÎŞI STIMULEAZĂ COPIII SĂ-ŞI ÎNVINGĂ TEMERILE ŞI SĂ AIBĂ ATITUDINI BLÂNDE.

Părinţii buni oferă oportunităţi, părinţii inteligenţi nu renunţă niciodată

Părinţii inteligenţi sunt semănători de idei şi nu controlează viaţa copiilor lor. Ei seamănă şi aşteaptă ca seminţele să germineze. Pe timpul aşteptării poate să apară mâhnire, dar, dacă seminţele sunt bune, vor încolţi.

Nimeni nu-şi ia diplomă în misiunea de a educa. Înainte, părinţii erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învăţaţi să spuneţi „nu” fără teamă. Dacă ei nu aud „nu” de la d-voastră, nu vor fi pregătiţi să audă „nu” de la viaţă. Părinţii nu trebuie să cedeze în faţa şantajelor şi presiunii copiilor. În caz contrar, emoţia copiilor va deveni un balansoar:: astăzi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul săptămânii şi a se trezi devreme pentru a învăţa este inacceptabil şi prin urmare ne-negociabil.

Trăim vremuri grele. Părinţii din toată lumea se simt pierduţi. Cucerirea planetei sufletului copiluluieste mai compexă decât cucerirea planetei.

CELE 7 PĂCATE CAPITALE ALE EDUCAŢIEI

1. A corecta în public
2. A exprima autoritatea cu agresivitate
3. A fi excesiv de critic: a obstrucţiona copilăria celui educat
4. A pedepsi la furie şi a pune limite, fără a da explicaţii
5. A fi nerăbdător şi a renunţa să mai faci educaţie
6. A nu te ţine de cuvânt
7. A distruge speranţa şi visele





EXTRATERESTRI PRINTRE NOI

Azi : doamna ministru Elena Udrea.
Locatia aterizarii : Saucesti, Bacau
Dovada :


Doamna ministru, ori aveti consilieri incompetenti, ori faceti treburile de mantuiala ... Daca v-ar interesa pe bune nevoile celor afectati din zonele inundate, ati putea afla ce ar avea nevoie cu adevarat ...Pantofi cu toc ? Hai sa fim seriosi ... ce sa faca tzatza Floarea cu ei ? Mai ales ca nu ii vin ? Cica sa ii dea cadou ... Cui ? Tzatzei Vergina, evident ....care la randul ei .... etc.etc.
Mai interesati-va la supusii care sar cu ajutoare ce va pun la dispozitie , ca in fond dumneavoastra apareti la stiri, nu ei ....Dar de fapt am uitat ca nu conteaza ce se spune si se arata si se scrie ...
Ar fi multe de spus despre ce ati putea oferi in ajutorul sinistratilor, in afara de diguri, case, bani, dar ... pentru ce sa mai zic ????

6 iulie 2010

DIVERTIS, FOREVER !

Personal, consider ca nu se va mai ridica prea curand o trupa de calibrul Divertis-ului ... Dar chiar si cu afinitatea mea pentru ei la vedere, marturisesc ca imi placeau mult, mult mai mult la inceputurile lor, cand isi gaseau inspiratia in tragi-comedia de pe strada . Imi aduc aminte ca la spectacolele lor salile si amfiteatrele erau arhipline... radeam cu lacrimi, radeam fara suflare si aproape de lesin... erau spontani si le iesea ! Nu pot sa uit cum chiar ei radeau de ceea ce auzeau ( si nu era dinainte stiut ). Mai ales Toni, cu greu se putea opri din ras...
Isi mai aduce cineva aminte cum vorbeste romanul daca se vede in fata unei camere de filmat ?  Azi mai vedem doar la D'ale lui Mitica , pe TVR2 si rareori la stiri .
Priviti aici :


si inca una, ca e prea bun Catalin Mireuta :)

4 iulie 2010

NO STRESS

Cu aceste muzici m-am delectat zilele astea :http://www.youtube.com/watch?v=CHQvyEkb5lA.
Bine, la mine erau parca mai frumoase , mai diversificate ....:)
Dar mi-am adus aminte si ca am vazut o familie care , dormind doar 1 noapte la munte, a doua zi si-au impachetat bagajele si au luat-o din loc repejor. De ce ? " N-am putut dormi de greierii care au cantat toata noaptea ! Iar dimineata, cand sa adormim si noi, au inceput pasarelele ..." Nu zau ! Chiar asa?
Daca asta o fi fost adevaratul motiv , stau si ma intreb cat de dependent de zgomotul de fond te poate face sa devii un mare oras ?  Sau cat de incordati de viata devenim astfel incat sa nu mai putem sa savuram natura , pur si simplu ? Pun pariu ca cei doi nici sa priveasca cerul nu mai sunt in stare ...
Mi-e dor sa ma plimb de-aiurea prin padure, sa vad caprioare fugind, sa ma intind sub copaci si sa le urmaresc crengile cum se leagana usor ...dezvaluind doar cerul....

1 iulie 2010

Plesu, din nou !

Prea bun pentru a nu fi adevarat ...si demoralizant, ca de obicei.Da, cum de nu mi-am dat seama ? Pana la urma ar trebui sa ne fie frica noua de noi ....