27 mai 2012

(IN)CERTITUDINI


Mă uit în jurul meu și mi se pare că văd tot mai multe suflete dezorientate, oarecum în derivă. Nu știu dacă e pentru că de o perioadă fac parte din ele- se spune că dacă ești optimist vezi totul pozitiv în jur, pe când dacă ești pesimist vezi totul negativ- sau chiar se destramă tot mai multe ancore care ne țin în real. 
Oamenii au nevoie de repere, coordonate  fixe, bine determinate, chiar dacă flexibile, între care să-și desfășoare viață zilnică. Trebuie să știe pentru ce se trezesc în fiecare dimineață, pentru ce muncesc ( sau nu ), pe cine iubesc și de cine sunt iubiți și încotro se îndreaptă și unde vor fi peste 10 ani. Între aceste coordonate, viață lor e o mișcare aparent browniană, multidimensională.Oamenii au nevoie de certitudine, de siguranță, au nevoie să știe că va fi bine. 
Când unul sau mai multe repere dispar, începe o agitație necontrolată care nu se știe de multe ori unde duce. Rămâne un gol, în care mișcarea particulelor din gândurile noastre se pierde cumva, până întâlnește un nou stimul, care-i va da o noua direcție. 
Unii se refugiază în credința. Alții în artă. Alții în alcool. Alții pe străzi. Și lista e deschisă.  
Orice care umple un gol al gândurilor noastre, care imprima un nou curs în existența noastră și ne canalizează trăirea ( nu contează dacă e benefic sau nu, important e să evadăm din ceea ce ni se părea apăsător la un moment dat ...) devine paiul de care ne agățăm. 
Când nimic nu ni se mai pare o salvare, apare depresia cronică. 

18 mai 2012

ALINIEREA PLANETELOR


Ai vrut într-o zi să te uiți în mine, dar sufletul meu s-a ascuns într-un colț, așteptând. Vroia doar să-ți audă o șoaptă anume, un dor rătăcit într-o ploaie cu sori, un nu-știu-ce negândit, nerostit, sensibil și întreg pentru un suflet simțit incomplet, să știe că a venit timpul ...
Dar n-ai găsit nimic de spus, de cântat, recitat, erai doar curios să vezi cum arată, te jucai doar ca un copil ce erai... Și-atunci ți-a arătat o față simplă, ușor colorată de emoția ascunderii, ușor concentrat pe-o fandare laterală, atât cât să nu-i vezi toate fațetele.
Poate într-o altă zi vei găsi o cheie ascunsă în sufletul tău și-atunci planetele se vor alinia atât de frumos încât și sufletul meu va ieși să le vadă. Să te vadă .