27 ianuarie 2011

MEDICAMENT :) !

Medicament
Medicament Hosted by AntiSTRES

Fara a fi adepta violentei, nu pot sa nu ma intreb, oare cum ar fi aratat justitia, politica, societatea romaneasca in general , daca ar fi fost prescris acest "medicament" tuturor coruptilor ???  Sau macar sa se stie ca ar putea fi administrat :), nu in scopuri de eliminare definitiva, doamne-fereste, dar asaa... un degetel ? Stiu ca sunt destui care duc dorul haiducilor de odinioara :) ... chiar si pe-al lui Vlad Tepes !

20 ianuarie 2011

ANOTHER KEY IN MY LIFE ?

In valtoarea marii ordini anuale, am descoperit intr-un sertar de la serviciu, nederanjat de vreun gand,scop, deget de cel putin doi ani, un inel cu niste chei, toate diferite intre ele. Dupa ce le-am analizat forma, compozitia, culoarea fara sa ajung la sensul existentei lor, m-am intrebat la ce or fi folosit, daca or fi fost folosite vreodata, de unde le-oi fi avand si ce s-o fi intamplat cu usile care au ramas nedeschise de ele- cel putin de mine :) ...

Cred ca de-a lungul vietii, asa cum purtam o sumedenie de nimicuri in gentile noastre ( care de cand crestem, ne angajam, devenim gospodine si in general avem din ce in ce mai multe obligatii, devin din ce in ce mai grele, proportional probabil cu raspunderile din viata noastra ), purtam asupra noastra sau pastram prin diverse locuri o sumedenie de chei, care in timp isi pierd intelesul existentei lor. Dilema care se naste tine de intrebarea " o mai tin, sau o arunc ?" . Eu una nu le-arunc niciodata :) !

Pe principiul "hm, hai s-o pastrez, cine stie la ce mi-o folosi vreodata..." am adunat dupa cum se vede in viata mea o sumedenie de balast : chei, pixuri, bonuri, pungi, notite, calcule, elastice, fundite, scrisori, poze vechi ( din copilaria altora, care nici macar nu stiu cine mai sunt :)  ), amintiri parazite ( alea bune nu intra aici ....) si ... inca multe altele care cu greu le arunci la gunoi.... Reminiscente de la bunica, probabil :)....

Nu mi-au mai folosit niciodata... Deci, a venit vremea sa mai facem putin loc !

15 ianuarie 2011

RUGACIUNE

"Doamne, creatia a dat inapoi

Ca un cucui al universului.
Doamne, creatia ta s-a retras in sine
Cu tine cu tot si orbecaim in nestire.


Doamne, da un pumn in bezna,
Sa creasca, Doamne, la loc cucuiul.
Unicornul, cand ii crestea cornul,
Era numai durere si cunoastere.


Lumea sorbita de hau
Se pierde in circumvolutii prea destepte.
Doamne, da-ti Doamne un pumn drept in frunte
Si mugind ia-o de la-nceput.
Si mugind ia facerea de la-nceput."

                                       Marin Sorescu

7 ianuarie 2011

INTRE REALISM SI INCURAJARE "NO MATTER WHAT"

Am asistat de curand la o polemica acerba intre doua grupuri de parinti : primii sustineau ca ei sunt pentru incurajarea si laudarea copilului lor indiferent de situatii versus ceilalti care sustineau ca nu dom'le, trebuie sa ii spui copilului daca nu e ok ceva.
Exemplul de la care a pornit cearta isi avea originile in copilariile lor  si era fundamentat de o fosta copila careia mamica ei ii spunea ca ea era cea mai frumoasa, cea mai desteapta si ca in general ca ea nimenea nu mai era ....
Intamplarea face ca o stiam si eu pe respectiva, dar nu copila fiind ci la tinerete. Si nu o stiam ca avand ceva realizari de vreun fel ci doar ca batea biserici dupa biserici,duminica de duminica, doar-doar i se vor dezlega farmecele si cununiile (asa-i ghicise ei cineva, ca le avea legate ....) si se va marita si ea odata... Era nefericita ca , desi cunoscuse atatia barbati si o "curtasera" atatia cavaleri, nici unul nu s-a hotarat s-o duca la altar  ( poate pentru ca la inceput fusesera prea multi , atfel incat la urma ramaneau prea putini ?!?... ah, am fost rautacioasa...). Acum stau si ma intreb , oare o fi fost ea prea buna pentru toti acei care au cunoscut-o , sau pur si simplu n-a avut noroc ?  Intre timp s-a maritat , dar am vazut-o recent mi s-a parut ca arata mai rau ca maica-sa ...  "extra extra large size " si cu un aspect total neingrijit si delasator, ca sa nu zic mai mult ( doar isi realizase visul, nu ?) .
Si iar ma intreb : la ce i-o fi folosit saracei fete supraincurajarea aceea fara fundament ?
Si ma mai intreb : cum e mai bine ? Sa-i spui copilului tau ca el e cel mai bun indiferent de ce zic ceilalti ? Sau sa ii spui adevarul ( daca esti in stare sa-l vezi, desigur ...) , precum copilul din "Hainele imparatului " ? Cand e timpul pentru realism si cand pentru incurajare ? Cum le imbini astfel incat sa fie un echilibru ? Exista un echilibru ?
Intre parintii care isi adora odraslele si nu le vad nici un defect si parintii care niciodata nu sunt multumiti de ele , fie pentru ca asa e, fie pentru ca vor sa ii determine sa fie si mai buni, tot mai buni , restul unde se situeaza ?  A! Mai exista si categoria celor care nu isi cunosc cu-adevarat odraslele, sau categoria celor care le cunosc dar dau libertate totala de exprimare copilului sa devina el insusi ...
Iubirea poate fi in toate dar n-are a face cu cunoasterea - de sine, a celorlalti ...
Doar veghem asupra copiilor sa le fie bine si intervenim cand apare raul, sau incercam sa intervenim in formarea personalitatii lor, influentandu-le alegerile ?




3 ianuarie 2011

IANUARIE.LA INCEPUT

Cred ca femeile isi arata cel mai usor asa-zisele schimbari interioare prin simpla lor juxtapunere cu : o noua culoare a parului, ba chiar o noua linie a tunsorii, o noua fusta, neaparat mai scurta decat purta de obicei, hai ca m-am (re)apucat de fumat, incepem o noua dieta care sa ne duca musai cu 5 kilograme sub cat arata cantarul acum.... Si in general orice nu facea parte dintr-un tablou pe care vrem sa il urcam in podul cu vechituri.Si in mod special, daca se poate, tot ce il enerva pe un fost ( de exemplu: parul scurt daca el il vroia lung; parul blond, daca el il vroia roscat; fusta scurta, daca el te vroia doar in pantaloni;  iesit cu fetele la o cafea, daca el vroia doar sa il astepti cu mancarea aburinda toata dupa-amiaza, poate chiar si toata seara, cine stie cand putea poposi printul consort lesinat de atata munca ? samd ...).
Nu stiu daca se poate face vreo statistica de acest gen, dar eu una cred ca marea majoritate a schimbarilor acestea asa-zis majore pe care le fac femeile vin doar in urma unor enervari, suparari, deceptii, despartiri, cauzate de o jumatate care n-a stiu a aprecia cu adevarat ce avea langa el. Las' ca o sa vada dupa, uite-asa !

La inceput de an, eu m-am gandit sa schimb doar garderoba blogului ... pentru inceput, ca mi-a fost mai usor :) ...Prin fazele de mai sus am trecut demuuult tare :) ...

Nu mi-am gandit nimic de facut pe anul acesta, desi poate ar fi trebuit. Daca nu stii incotro sa te indrepti, parca vorba spune ca nu ajungi nicaieri, nu ? Totusi, eu sunt genul careia nu-i iese usor ce isi propune. Adica uneori nu e usor nici sa imi propun  un singur tel, dar daca sa zicem ca ma fixez pe ceva nu e ca atunci cand Dumnezeu a zis  Sa fie lumina! Si a fost Lumina. ...atata trebuie sa trag de sortii de izbanda, incat uneori mi-e frica sa nu plezneasca si sa ma plezneasca :).
Asa ca acum ma gandesc sa o iau mai usor. Dar sa fiu atenta la orice oportunitati  si sanse. Deocamdata e destul.