30 noiembrie 2011

O PROBLEMA DE MOTIVATIE

Intr-o societate mereu in alergare, competitionala si de multe ori stresanta, cred ca una din problemele noastre zilnice care incepe sa se cronicizeze este legata de motivatie. Problema apare fie in sensul lipsei ei ( nu am motivatia de a face ceva ), fie in cel al identificarii ei perturbate, pervertite de sens ( am motivatia de a face ceva , dar nu e semnificativ in acest moment , sau prioritar ).

Se spune ca “o motivatie corecta este mai puternica decat forta”. Si totusi a rezolva mereu ecuatia gasirii motivatiei nu este usor, ba uneori poate fi chiar obositor! Plus ca nu este suficient sa stii ce trebuie sa faci, mai trebuie sa si vrei…. E ca si cum ai pregatit lemnele pentru foc, stii ca ai nevoie de caldura, dar nu gasesti scanteia ! Vreau sa fiu bine pregatit, sau bine-vazut, sau si una si alta, stiu ca peste 1 luna am examene, trebuie sa le trec, dar nu ma pot da jos din pat sa ma apuc de invatat ! Suna familiar  ? Uneori TREBUIE nu este egal cu VREAU . Si nici invers.
Ce ne motiveaza sa ne inscriem la un curs de arta la 40 de ani ? Ce ne motiveaza sa lasam filmele, chatul sau meciurile si sa ne cautam un loc de munca, totusi ?! Ce ne motiveaza sa rupem o casnicie dupa 30 de ani, cand aparent nu ai nimic de reprosat partenerului ?
Tot studiile mai spun despre motivatie ca ar fi acel “foc interior” , acel cumul de stimului care declanseaza anumite actiuni, procese, astfel incat sa poti obtine ceea ce iti doresti . De exemplu : sa castigi mai multi bani, sau sa ai un corp de invidiat, sau sa iti cumperi un iaht, sau sa ai o sanatate puternica, sau orice considera fiecare individ in parte ca isi doreste.
In simbioza motivatie – dorinta – actiune , cine, sau mai bine zis, cum se declanseaza scanteia ?
Legat de dorinta, o alta problema ar fi ca, de cand nu mai suntem preocupati doar de supravietuirea specie, gratie evolutiei, ne dorim atat de multe lucruri, incat putem fi derutati de prioritati ! Toate le vrem, toate sunt importante, toate necesita efort, sau timp, sau atentie. Ce sa alegem ??? Sigur ca atunci cand esti derutat, sau coplesit de prea multe prioritati, organismul trece pe “standby “ pana cand ceea ce devine cu adevarat important si imperios apasa butonul “on”.
Uneori gasim singuri drumul, alteori suntem ajutati. Poate fi repede, sau poate dura ani de zile. In ecuatia asta conteaza complexitatea dorintei/dorintelor noastre ( nu degeaba ne dorim sa ne intoarcem la simplitate, sub toate formele ei, atunci cand obosim ;) ), conteaza cat de bine ne cunoastem ( este ceea ce vreau, cu adevarat ce-mi trebuie ? ).
Si mai conteaza al naibii de mult si persoanele din jurul nostru ! Unele ne pot demotiva ani de zile prin neincredere, abuzuri, minciuni sau pur si simplu neimplicare. Si cum “omul este din natura un animal social”, e bine din cand in cand sa vedem de ce oameni ne inconjuram si cum ne pot ajuta ei… nu in sens material, fireste :) !

12 comentarii:

  1. Draga Oachi,

    Motivatia este primordiala pt o calatorie placuta prin viata fara sa te simti tot timpul impins, presat, fortat.
    Pt mine a fost competitia cu mine insami. Am dorit sa fiu o foarte buna eleva, un foarte bun copil, un Om. Niciodata nu mi s-a spus ca eu trebuie sa iau premiul I.
    Niciodata nu m-am raportat la altcineva, pt ca eu nu ma puteam defini printr-o alta persoana.

    De fapt nu ma intereseaza deloc ce face altcineava, decit in sensul bun de comunicare si prietenie.
    Nu stiu cum, dar asa am simtit.

    Dar motivatia se bazeaza pe un sistem de valori si pe crezul pe care-l ai in viata.


    Draga Oachi, in legatura cu postarea ta anterioara, te rog frumos sa-mi spui, daca se poate, unde anume a fost publicata. Colaborezi la o revista, la un site?
    Traim intr-un timp in care totul se intimpla rapid si daca nu intelegem repede, nu avem timp si fugim la alt subiect. Ca si cum am calatori cu racheta, nu cu trenul.
    :)

    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  2. Oachi, gindindu-am la postarea ta mi-am dat seama care a fost motivatia mea in viata. De cind aveam vreo 5 ani tatal meu facea cu mine un fel de brainwashing pozitiv, cit se putea de des, cu privire la valori.
    El imi spunea ca in viata cel mai important este numele, in sensul ca niciodata sa nu-ti fie rusine de numele tau.
    Probabil ca acest lucru mi-a intrat asa de tare in minte incit intotdeauna am vrut sa fac numai ce este bine. (Traversez numai pe verde si pe la trecere de pietoni. :) )

    Ginduri bune.

    RăspundețiȘtergere
  3. Odille, e adevarat ca motivatia este in stransa legatura cu sistemul de valori,si cum fiecare are un sistem propriu, e si normal sa avem si motivatii diferite.
    Pentru mine este insa mai interesanta ideea de final, despre cum ne motiveaza sau nu oamenii din jurul nostru...Oare de ce ? Oare cum ?
    Nu scriu la nici o revista, in schimb am postat ultimele 2 articole pe site-ul www.alpha-coaching.ro, pentru ca a fost o persoana amabila sa mi le posteze :) ... Deocamdata atat.
    Stiam eu ca tu esti o perfectionista :) !

    RăspundețiȘtergere
  4. Oachi, voi incerca sa-ti povestesc cum gindesc eu, dar nu stiu daca este un fel tipic, sau atipic de a gindi.

    - Motivatia trebuie sa vina in primul rind de la mine, de la oricine altcineva, daca nu trece prin filtrul meu de apobare, nu o voi pune in practica. Cred, insa, ca foarte mult pleaca din copilarie, de cum ai fost crescut.



    Am, insa, o prietena, care este Scorpion. Cind era adolescenta a citit despre zodia ei ca scorpionii sunt de doua feluri, unii care se tirasc pe pamint, si altii care se ridica spre cer.
    Asa a fost de impresionata (era si virsta la care suntem foarte sensibili), incit s-a straduit toata viata sa lupte cu felul ei de a fi si sa fie un scorpion bun. :)
    Iti spun acest lucru din marturisiile ei.
    Deci s-a automotivat, dar in baza unei idei citite.

    - Mi se intimpla, insa, sa intilnesc in viata, intimplator, oameni care sa ma ajute sa deschid o fereastra spre ceva ce-mi dorisem ani de zile. Insa, am constatat ca acest lucru se intimpla atunci cind eu ma deschid si pun intrebari. In momemtul in care prind acea idee, o iau, o studiez, si daca ma intereseaza, voi face din ea un proiect.
    - Oachi, cu timpul am invatat sa ma inconjor de oameni cu care pot comunica, de ceilalti detasindu-ma pt ca imi si rapesc din timp.
    Acum, daca cineva ma bombardeaza cu negativitate, si o face din rautate, am invatat sa-i spun direct. Daca renunta la amicitie este OK.

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga Oachi, sper sa intri pe blog si sa citesti urarile trimise cu drag.

    Craciun minunat impreuna cu cei dragi si Un An Nou fericit, plin cu bucurii, dragoste, voiosie si noroc.

    Cu drag,

    Odille

    RăspundețiȘtergere
  6. Odille, atenta si draguta, ca de obicei :) !
    Multumesc de urari, stiu ca vin din suflet !
    Si eu iti doresc sa ai parte de tot ce iti doreste inima... si gandul :) ! Vezi insa cum le impaci ;).
    Un Craciun ca in povesti iti doresc !

    RăspundețiȘtergere
  7. Oachi, iti multumesc mult.
    Inima si gindul le impac, dar trebuie sa impac gindul cu intelepciunea. Asta este mai greu. :)

    Da, urarile vin cu o particica din suflet.

    Cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  8. Si eu sunt pentru întoarcere la simplitate. Să re-învățăm valoarea lucrurilor simple.
    În rest - aproape niciodată Trebuie nu este egal cu Vreau. Când facem ceva pentru că ”trebuie” el e prescris de alții. Mi-e greu să fac lucruri doar din nevoia de a respecta conditionarile venite din trectu.
    Dar atunci când ”vreau” - motivația mea se aprinde ca acel foc de care vorbeam. Pentru că e alegerea mea, bazată pe o nevoie de autodezvoltare.

    Bine te-am regăsit :) Seară frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  9. Crăciun fericit cu cei dragi alături şi o viaţă de poveste frumoasă

    RăspundețiȘtergere
  10. Semndefoc, bine-ai revenit ! Se pare ca vii odata cu Mos Craciun :) ! Sper insa ca nu tot odata pe an :))) !
    Sa te bucuri de zilele astea facute sa fie traite cu mai multa bucurie decat de obicei !
    Craciun fericit, adica :) !

    RăspundețiȘtergere
  11. Odlm, multumesc de urari ! Se pare ca ne-am vizitat cam in acelasi timp, eu ma dusei cu colinda la matale in cerdac :) !
    Sarbatori frumoase iti doresc si eu !

    RăspundețiȘtergere
  12. Multumesc de urare. Dacă stau să mă gândesc mai bine, mi-ar conveni un job în echipa lui Moș Crăciun. Să muncesc o lună pe an:). În restul timpuli să mă ocup să aflu ce mai este prin lume, ce își mai doresc copiii, adică ce modele de motivație și tentație le mai oferă părinții, media, școala.
    Bietul Moș Crăciun - cred ca a renunțat și el să mai formeze, măcar opinii, că de valori. He he he.
    Dar să nu îl întristăm prea tare, nici pe Moșu, nici pe adevăratul erou al Sărbătorii Crăciunului și să căutăm pacea și bucuria de a dărui,în repetata noastră încercare de a deveni mai buni.
    Sărbători pline de magie și iubire!

    RăspundețiȘtergere